|
|
«Inapoi
la cuprins
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - (1) Circulaţia pe drumurile publice a vehiculelor, pietonilor
şi a celorlalte categorii de participanţi la trafic, drepturile, obligaţiile şi
răspunderile care revin persoanelor fizice şi juridice, precum şi atribuţiile
unor autorităţi ale administraţiei publice, instituţii şi organizaţii sunt
supuse dispoziţiilor prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă.
(2) Dispoziţiile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă au ca scop
asigurarea desfăşurării fluente şi în siguranţă a circulaţiei pe drumurile
publice, precum şi ocrotirea vieţii, integrităţii corporale şi a sănătăţii
persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecţia
drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietăţii
publice şi private, cât şi a mediului.
(3) Autoritatea competentă în domeniul circulaţiei pe drumurile publice privind
iniţierea şi avizarea unor reglementări, precum şi aplicarea şi exercitarea
controlului privind respectarea normelor din acest domeniu este Ministerul
Administraţiei şi Internelor, prin Inspectoratul General al Poliţiei Române.
(4) Reglementările privind circulaţia pe drumurile publice se emit, după caz, de
către autorităţile publice centrale sau locale cu atribuţii în acest domeniu,
numai cu avizul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi cu respectarea
acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.
(5) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică tuturor participanţilor
la trafic, precum şi autorităţilor care au atribuţii în domeniul circulaţiei şi
siguranţei pe drumurile publice, precum şi în domeniul protecţiei mediului.
Art.2 – Îndrumarea, supravegherea şi controlul respectării normelor de
circulaţie pe drumurile publice se fac de către poliţia rutieră din cadrul
Inspectoratului General al Poliţiei Române, care are obligaţia să ia măsurile
legale în cazul în care constată încălcări ale acestora.
Art.3. - Circulaţia pe drumurile publice din zona de frontieră şi din
alte zone pentru care, potrivit legii, s-au stabilit restricţii se face cu
respectarea reglementărilor instituite pentru acele zone.
Art.4. - Controlul circulaţiei vehiculelor aparţinând instituţiilor din
sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională se efectuează de
către poliţia rutieră, precum şi de personalul desemnat de către aceste
instituţii.
Art.5. - (1) Administratorul drumului public, antreprenorul sau
executantul lucrărilor, conform competenţelor ce îi revin, cu avizul poliţiei
rutiere, este obligat să instaleze indicatoare ori alte dispozitive speciale, să
aplice marcaje pe drumurile publice, conform standardelor în vigoare, şi să le
menţină în stare corespunzătoare.
(2) Administratorul drumului public sau, după caz, antreprenorul ori executantul
lucrărilor este obligat să semnalizeze corespunzător, cât mai repede posibil,
orice obstacol aflat pe partea carosabilă, care stânjeneşte sau pune în pericol
siguranţa circulaţiei, şi să ia toate măsurile de înlăturare a acestuia.
(3) Autorităţile publice locale sunt obligate să amenajeze staţiile mijloacelor
de transport public de persoane, prevăzute cu alveole sau refugii, cu avizul
poliţiei rutiere.
(4) Se interzic amplasarea construcţiilor de orice fel şi practicarea actelor de
comerţ pe trotuar sau pe acostament, în parcările amenajate sau pe partea
carosabilă, în condiţiile în care acestea ar afecta siguranţa circulaţiei
pietonilor şi vehiculelor.
(5) În perimetrul staţiilor mijloacelor de transport public de persoane pot fi
amenajate doar spaţii:
a) de aşteptare pentru călători;
b) pentru comercializarea legitimaţiilor de călătorie.
(6) În cazul producerii unui eveniment rutier ca urmare a stării tehnice
necorespunzătoare a drumului public, a nesemnalizării sau a semnalizării
necorespunzătoare a acestuia, precum şi a obstacolelor ori lucrărilor care se
execută pe acesta, administratorul drumului public, antreprenorul sau
executantul lucrărilor răspunde, după caz, administrativ, contravenţional, civil
sau penal, în condiţiile legii.
(7) Orice măsură de restricţie a circulaţiei pe drumurile publice se dispune de
către administratorul drumului numai cu avizul poliţiei rutiere.
(8) Prin excepţie de la alin.(7), în cazuri temeinic justificate, poliţia
rutieră poate dispune, fără acordul administratorului drumului public, măsuri
temporare de restricţie a circulaţiei pe drumurile publice.
(9) În scopul asigurării desfăşurării în condiţii de siguranţă a circulaţiei pe
drumurile publice, poliţia rutieră poate solicita administratorului drumului
public executarea sau, după caz, desfiinţarea de amenajări rutiere.
Art.6. - În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, expresiile şi termenii
de mai jos au următorul înţeles:
1. acordare a priorităţii – obligaţia oricărui participant la trafic de a nu-şi
continua deplasarea sau de a nu efectua orice altă manevră, dacă prin acestea îi
obligă pe ceilalţi participanţi la trafic care au prioritate de trecere să-şi
modifice brusc direcţia sau viteza de deplasare ori să oprească;
2. acostament – fâşia laterală cuprinsă între limita părţii carosabile şi
marginea platformei drumului;
3. amenajări rutiere – totalitatea construcţiilor, dispozitivelor şi oricăror
mijloace tehnice, altele decât cele destinate semnalizării, amplasate pe drumul
public în scopul asigurării securităţii rutiere;
4. ansamblu de vehicule – vehiculul cu motor cuplat cu unul sau două vehicule,
care circulă pe drum ca o unitate;
5. autostradă – drumul naţional de mare capacitate şi viteză, semnalizat
special, rezervat exclusiv circulaţiei autovehiculelor, cu sau fără remorci,
care nu serveşte proprietăţii riverane, prevăzut cu două căi unidirecţionale,
separate printr-o zonă mediană sau, în mod excepţional, prin alte modalităţi, cu
excepţia unor locuri speciale sau cu caracter temporar, având cel puţin două
benzi de circulaţie pe sens şi bandă de urgenţă, intersecţii denivelate şi
accese limitate, intrarea şi ieşirea fiind permise numai prin locuri special
amenajate;
6. autovehicul – vehiculul echipat cu motor în scopul deplasării pe drum.
Troleibuzele şi tractoarele rutiere sunt considerate autovehicule. Mopedele,
vehiculele care se deplasează pe şine, denumite tramvaie, tractoarele folosite
în exploatările agricole şi forestiere, precum şi vehiculele pentru efectuarea
de servicii sau lucrări, care se deplasează numai ocazional pe drumul public, nu
sunt considerate autovehicule;
7. bandă de circulaţie – subdiviziunea longitudinală a părţii carosabile,
materializată prin marcaje rutiere sau alte mijloace, dacă are o lăţime
corespunzătoare pentru circulaţia într-un sens a unui şir de vehicule, altele
decât vehiculele care se deplasează pe două roţi;
8. bandă de urgenţă – subdiviziunea longitudinală suplimentară, situată la
extremitatea din partea dreaptă a autostrăzii, în sensul de circulaţie,
destinată exclusiv staţionării autovehiculelor în cazuri justificate, precum şi
circulaţiei autovehiculelor cu regim prioritar care se deplasează la intervenţii
sau în misiuni cu caracter de urgenţă;
9. bandă reversibilă – banda de circulaţie, marcată şi semnalizată, situată
lângă axa drumului, destinată circulaţiei autovehiculelor într-un sens sau în
altul, în funcţie de intensitatea traficului;
10. bicicletă – vehiculul prevăzut cu două roţi, propulsat exclusiv prin forţa
musculară, cu ajutorul pedalelor sau manivelelor;
11. coloană oficială – unul sau mai multe vehicule care circulă pe drumul public
şi sunt însoţite de unul sau mai multe autovehicule ale poliţiei rutiere, care
au în funcţiune semnale speciale de avertizare sonore şi luminoase de culoare
roşie;
12. conducător – persoana care conduce pe drum un grup de persoane, un vehicul
sau animale de tracţiune, animale izolate sau în turmă, de povară ori de
călărie;
13. abrogat
131. abrogat
14. drum public – orice cale de comunicaţie terestră, cu excepţia căilor ferate,
special amenajată pentru traficul pietonal sau rutier, deschisă circulaţiei
publice; drumurile care sunt închise circulaţiei publice sunt semnalizate la
intrare cu inscripţii vizibile;
15. unităţi de asistenţă medicală autorizate – unităţile sanitare cu personal
calificat şi dotare corespunzătoare pentru examinarea medicală ambulatorie a
candidaţilor la obţinerea permisului de conducere şi a conducătorilor de
autovehicule sau tramvai, autorizate de autoritatea de sănătate publică judeţenă
sau de cea a municipiului Bucureşti, după caz;
16. intersecţie – orice încrucişare, joncţiune sau bifurcare de drumuri la
nivel, inclusiv spaţiile formate de acestea;
161. înmatriculare/înregistrare – operaţiune administrativă prin care se atestă
că un vehicul poate circula pe drumurile publice. Dovada atestării
înmatriculării/înregistrării este certificatul de înmatriculare/înregistrare şi
numărul de înmatriculare/înregistrare atribuit;
162. înmatriculare/înregistrare permanentă – operaţiune de
înmatriculare/înregistrare prin care se atribuie certificat de
înmatriculare/înregistrare şi număr de înmatriculare/înregistrare pentru o
perioadă nedeterminată;
163. înmatriculare temporară – operaţiune de înmatriculare prin care se acordă
certificat de înmatriculare şi număr de înmatriculare pentru o perioadă
determinată;
17. localitate – cătunul, satul, comuna, oraşul şi municipiul ale căror intrări
şi ieşiri sunt semnalizate în conformitate cu prevederile legale;
18. masă totală maximă autorizată – masa maximă a unui vehicul încărcat,
declarată admisibilă în urma omologării de către autoritatea competentă;
19. mijloc tehnic certificat – dispozitivul care dovedeşte consumul de produse
ori substanţe stupefiante sau al medicamentelor cu efecte similare acestora sau
prezenţa în aerul expirat a alcoolului sau prin care se probează încălcări ale
unor reguli de circulaţie;
20. mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic – dispozitivul care
stabileşte concentraţia de alcool în aerul expirat ori destinat măsurării
vitezei;
21. moped – vehiculul, cu două, trei sau patru roţi, a cărui viteză maximă prin
construcţie nu depăşeşte 45 km/h şi care este echipat cu un motor cu ardere
internă, cu aprindere prin scânteie, cu o capacitate cilindrică ce nu depăşeşte
50 cm3 sau cu un alt motor cu ardere internă ori, după caz, electric, a cărui
putere nominală este de cel mult 4 kw;
22. motocicletă – autovehiculul cu două roţi, cu sau fără ataş, echipat cu un
motor care are o capacitate cilindrică mai mare de 50 cm3 şi/sau a cărui viteză
maximă, prin construcţie, depăşeşte 45 km/h;
23. parte carosabilă – porţiunea din platforma drumului destinată circulaţiei
vehiculelor; un drum poate cuprinde mai multe părţi carosabile complet separate
una de cealaltă printr-o zonă despărţitoare sau prin diferenţă de nivel;
24. participant la trafic – persoana fizică ce utilizează, la un moment dat,
drumul public;
25. pistă pentru biciclete – subdiviziunea părţii carosabile, a trotuarului ori
a acostamentului sau pistă separată de drum, special amenajată, semnalizată şi
marcată corespunzător, destinată numai circulaţiei bicicletelor şi mopedelor;
26. prioritate de trecere – dreptul unui participant la trafic de a trece
înaintea celorlalţi participanţi la trafic cu care se intersectează, în
conformitate cu prevederile legale privind circulaţia pe drumurile publice;
27. remorcă – vehiculul fără motor destinat a fi tractat de un autovehicul sau
de un tractor;
28. remorcă uşoară – remorca a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte
750 kg;
29. semiremorcă – remorca a cărei masă totală maximă autorizată este preluată în
parte de către un autovehicul sau de către un tractor;
30. tractor – vehiculul cu motor, pe roţi sau pe şenile, conceput special pentru
a trage sau a împinge anumite utilaje sau remorci folosite în exploatările
agricole ori forestiere sau pentru alte lucrări, care se deplasează numai
ocazional pe drumul public;
31. tractor rutier – tractorul pe roţi, cu cel puţin două axe, utilizat pentru
executarea de lucrări, precum şi pentru tractarea unor remorci folosite pentru
transportul de persoane sau bunuri şi care se deplasează, de regulă, pe drumul
public;
32. trecere la nivel – încrucişarea la nivel dintre un drum public şi o cale
ferată sau linie de tramvai, care dispune de o platformă independentă;
33. trotuar – spaţiul longitudinal situat în partea laterală a drumului, separat
în mod vizibil de partea carosabilă prin diferenţă sau fără diferenţă de nivel,
destinat circulaţiei pietonilor;
34. deţinător mandatat – persoana fizică sau juridică care foloseşte un vehicul
în baza unui contract de leasing sau contract de închiriere;
35. vehicul – sistemul mecanic care se deplasează pe drum, cu sau fără mijloace
de autopropulsare, utilizat în mod curent pentru transportul de persoane şi/sau
bunuri ori pentru efectuarea de servicii sau lucrări;
351. vehicul nou – vehicul care nu a mai fost niciodată înmatriculat;
36. vehicul cu mase sau dimensiuni de gabarit depăşite – vehiculul care,
datorită dimensiunilor sale ori mărfurilor transportate, depăşeşte masele totale
maxime admise sau dimensiunile de gabarit admise, prevăzute în reglementările
legale;
37. vehicul în circulaţie internaţională sau în trafic internaţional – vehiculul
care, prin deplasarea sa, depăşeşte cel puţin o frontieră de stat;
38. zona drumului public - cuprinde suprafaţa de teren ocupată de elementele
constructive ale drumului, zona de protecţie şi zona de siguranţă. Limitele
zonelor drumurilor se stabilesc în conformitate cu prevederile legale;
39. zonă pietonală – perimetrul care cuprinde una sau mai multe străzi rezervate
circulaţiei pietonilor, unde accesul vehiculelor este supus unor reguli speciale
de circulaţie, având intrările şi ieşirile semnalizate în conformitate cu
prevederile legale;
40. zonă rezidenţială – perimetrul dintr-o localitate unde se aplică reguli
speciale de circulaţie, având intrările şi ieşirile semnalizate în conformitate
cu prevederile legale.
|